joi, 10 octombrie 2013

Farmecul din pădurea adormită

Mai mult o metaforă, straniul basm Frumoasa din pădurea adormită ne urmăreşte mulți ani după copilărie, reamintindu-ne de el atunci când suntem în fața cuiva absent, cu gândul în altă parte, cu ochii pe altă fereastră decât cea obişnuită (vezi femeia la fereastră pictată de S. Dali). Frumoasa este mai mult decât realitatea de zi cu zi, o poți întâlni atunci când, prin puterea inimii și a imaginației intri ca prin farmec pe altă frecvență, undeva unde agitația și tumultul lumii se schimbă într-o liniște superbă, aromată ca o bomboană cubaneză. Te plimbi alene pe câmpia pe care a crescut brusc o pădure, prin luminișurile răcoroase ale impărăţiei de clorofilă. Cineva nevăzut te mulinează spre inima pădurii, printre copacii buni de îmbrățișat, acolo unde verdele frunzelor iese cu mult din conturul zdrenţuit, ca în picturile impresioniştilor. Primul lucru auzi foșnete plăcute pe care le auzeai în copilărie foarte des atunci când mama îţi făcea baie şi te spăla pe cap. Te uiți în jos și  vezi cum mergi pe niște plete care se revarsă printre frunze în toată pădurea, dintr-o direcţie necunoscută. Ici colo sunt pitici care spală cu voioșie firele de păr atât de mătăsoase, ca un fân de abanos, moi la atingere. Este părul prințesei, trebuie să avem grijă de el, spune unul dintre pitici văzându-ţi nedumerirea și hotărându-se să facă pe ghidul pentru tine, în locul lui venind iute un alt pitic. Te poți întreba, spune ghidul, ce rost are spălatul pe porțiuni. Pei are dragul moşului, când vine roua șamponul si tratamentele noastre aplicate se răspândesc pe toată lungimea şi adâncimea părului, umplând firele cu spumă, ajungând la rădăcini, acolo unde se găsesc ulcioare pline cu monede de aur. Uite, în porțiunea aceea avem grijă de culoarea părului, pentru că tocmai ce l-am vopsit în culoarea nopții. Acolo în luminiş avem grijă să nu se detelioreze, și îi aplicăm tratament de hidratare. Acolo, sub acel nuc, cei cinci colegi nu fac rabat de la aplicarea șamponului antimătreață, părul ei stă tot timpul printre frunze şi are obiceiul să producă așa ceva. Dincolo, unde se văd căprioarele, se aplică loţiuni împotriva căderii părului. În fiole special fabricate, facem aceste ingrediente cu pasiune şi mare atenţie, secretul formulelor transmiţându-se din barbă în barbă. Lichidul se duce automat la rădăcină, după cum spuneam, alunecând pe firele de păr negre şi datorită uleiurilor de păr ce luptă contra îmbătrânirii firelor, menţinându-le flexibile şi strălucitoare prin hrănirea lor cu keratină şi provitamina B5 (cu b mare), care hidratează şi reconstruiesc permanent pletele. Piticul apucă din mers de pe o rădăcină ieştită din pământ o sticlă cu un lichid albastru, pe care scrie Gerovital Plant Tratament, şi ţi-o întinde făcându-ţi cu ochiul. Uite, povestea trebuie să continue şi când nu mai eşti copil şi nu te mai spală mama, colegii abia aşteaptă să înceapă lucrul şi pe părul tău. Sticla e plină de pitici cunoscători în metafizica părului, promit să le fac o vizită după câteva zile, să văd dacă şi-au făcut treaba şi să mai stăm şi noi de vorbă, să îţi mai povestesc. Hai, trezeşte-te şi fă-ţi treaba! Şi normal că te trezeşti, cu nasul în pletele iubitei care îşi făcuse baie înainte să se culce, şi acum te priveşte cu drag din spatele unor plete pe care, razele de lună, alunecă uşor spre sânii goi.

Acest articol participă la concursul Superblog 2013

3 comentarii:

  1. Ce titlu poetic, de invidiat :)
    Succes :)

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    adormita sunt, frumoasa nu, sanatatea ca sanatatea, dar indiferent de ce freza am, important e ca "fanul de abanos" sa nu fie nins niciodata. sa scrii ceva si despre vopseaua de par "gerovital" (e chiar cea pe care o folosesc).
    gluma, gluma, dar imi place maxim cum scrii! si-mi pare bine ca te-am descoperit.
    succes! :)

    RăspundețiȘtergere